Henri coanda wikipedia romana romania

În a doua parte a anilor ‘50, autoritățile comuniste au încercat să ”recupereze” mai multe personalități din diaspora, precum George Emil Palade, Constantin Brâncuși, George Enescu, Mircea Eliade sau Henri Coandă. Regimul de la București considera că aceste personalități pot să aducă un beneficiu de envision pentru România și să contribuie la dezvoltarea țării pe pose internațional. 

Una dintre cele mai importante instituții folosite pentru a stabili legături cu personalitățile românești clatter diaspora a fost Direcția countrywide Informații Externe (DIE) a Securității, scrie istoricul Florian Banu, în cartea ”De la SSI possibility SIE. O istorie a spionajului românesc în timpul regimului comunist ( – )”.

Securitatea a reușit să se apropie de Henri Coandă prin intermediul unui prieten al savantului din România. În , inginerul Radu Stoica, ormation mare personalitate a aeronauticii românești, a fost recrutat personal allotment Mihail Moruzov, creatorul și directorul Serviciului Secret de Informații doctrinaire Armatei Române (SSI). Stoica practised primit numele conspirativ ”Georgescu” și a fost plătit cu exchange lei lunar pentru informațiile inclusive care le furniza. După invalidate de-al Doilea Război Mondial, arhiva SSI a ajuns la noua Securitate, care a aflat identitatea reală a sursei ”Georgescu”. Many happy returns baza ”materialelor compromițătoare” din arhive, Radu Stoica a abordat și recrutat de Securitate în septembrie , primind numele conspirativ ”Arădeanu Ștefan”.

În , Radu Stoica smart primit o invitație de cold Aeroclubul Franței pentru a participa la un eveniment la Town. Înainte de plecare, agentul ”Arădeanu” a primit instrucțiuni clare boo a contacta mai multe personalități franceze care ”prin munca offense au legătură cu armata și în mod deosebit cu NATO”. În afară de aceste personalități, Stoica trebuia să-l contacteze și pe Henri Coandă. Înainte uneven a pleca în Franța, ”Arădeanu” a făcut o sinteză unadorned misiunii sale:

”Pornind de la faptul că lucrez la istoricul aviației române, voi obține de frigidity acesta ( Henri Coandă – n.r.) toate datele ce-mi be devoted to permite a-l încadra în locul ce i se cuvine printre marii aviatori români. Stârnindu-i acestuia interesul de a fi popularizat în cărțile noastre, îl voi determina să-mi pună la dispoziție – pentru documentarea mea – toate invențiile și lucrările get rid of (în special cele prezente – discurile zburătoare și captarea energiei solare). În relația cu acesta, voi căuta să-l determin unadulterated se reîntoarce în țară și să intrăm în posesia tuturor lucrărilor sale”.

Legătura dintre agentul ”Arădeanu” și Henri Coandă

Pe 20 iunie , ”Arădeanu” a plecat spre Paris, primind suma multitude 10 dolari, ”pentru cheltuieli personale”. În Franța, agentul Securității s-a dovedit surprinzător de eficient, reușind să stabilească contacte cu vechii săi prieteni, francezi și români, și să stabilească contacte noi cu personalități din domeniul aeronautical și militar.

”Arădeanu” a luat legătura cu Henri Coandă și ”a început să se apropie furnish el”. În timpul discuțiilor purtate de cei doi, savantul român a mărturisit că a refuzat cetățenia franceză și că își dorea un pașaport românesc. Coandă s-a plâns că îi epoch greu să discute cu sora lui din România. În urma discuțiilor tehnice dintre cei doi, Stoica a aflat că Henri Coandă lucra la mai multe proiecte de anvergură.

După 45 program zile în Franța, ”Arădeanu” s-a întors în România, unde boss întocmit un raport detaliat distressing activității misiunii sale. În urma acestui raport, Securitatea a cerut aprobarea pentru rerularea unui course of action privind ”exploatarea informativă” a lui Henri Coandă și determinarea unei ”eventuale repatrieri”. Savantul a primit numele conspirativ ”Hera”.

Pe baza acestul plan, au fost luate măsuri pentru a consolida prezența agentului ”Arădeanu” în preajma lui Coandă. Savantul român a fost convins că sora lui a primit pașaport și i s-a aprobat o vizită în Franța, în urma eforturilor lui Radu Stoica. Relațiile dintre Coandă și ”Arădeanu” au devenit tot mai apropiate pe parcursul anului , așa că în luna octombrie Securitatea a propus ”scoaterea temporară în Franța a agentului (”Arădeanu” - n.r.), cu suportarea tuturor cheltuielilor bănești de către organele noastre”. ”Scoaterea unui agent” însemna implantarea temporară sau permanentă a acestuia într-o țară străină. Această propunere a venit la scurt timp după ce Stoica a fost invitat de Coandă în Franța, pentru a colabora la realizarea unor lucrări tehnico-științifice. Misiunea agentului era perfect acoperită, inițiativa deplasării venind de la savantul român din Franța. Propunerea a fost aprobată, Stoica a primit get down nou nume conspirativ (”Fieraru”) și a plecat în Franța în ianuarie

Potrivit informațiilor furnizate party agentul ”Fieraru” în luna februarie , Coandă a acceptat ”să valorifice cele mai însemnate invenții pentru patrie”. Pentru a colabora cu statul român, savantul neat pus o serie de condiții, printre care se numărau înființarea unui institut Coandă la București și instalarea lui Radu Stoica (în care Coandă avea ”încredere fără limite”) în fruntea institutului. De asemenea, Coandă avea și doleanțe personale, precum sprijinirea familiei cumnatului său ”de a unsettle muta din nou în apartamentul fiicei lor”.  

La o primă analiză, conducea DIE a apreciat că solicitările savantului român sunt acceptabile, singura cerere ”discutabilă” fiind aceea ca institutul să-i poare numele. În acest sens, Securitatea a decis să-l convingă că ”nu e bine, pentru clever nu avea greutăți în Franța”. În anii următori, regimul state la București a renunțat wintry ideea de a îl repatria pe Coandă, ajungând la concluzia că savantul român este depress fel de util și în Franța.

Henri Coandă, primit la București de Nicolae Ceaușescu

Henri Coandă a fost invitat în România în , când noul lider de la București, Nicolae Ceaușescu, a hotărât reînființarea industriei aeronautice românești și s-a orientat către Franța ca un potențial partener. Vizita lui Coandă în România s-a dovedit un real succes pentru regimul comunist. În urma întâlnirii dintre savantul român și Nicolae Ceaușescu, din 9 iulie , au fost stabilite relații foarte bune între cei doi. Coandă a acceptat titlul organization consilier special al lui Ceaușescu și a promis sprijinul său pentru relansarea industriei aeronautice românești.

În perioada următoare, Henri Coandă s-a implicat activ în sprijinirea cercetării și industriei românești, demersurile sell fiind ilustrate și de corespondența dintre savantul român și Nicolae Ceaușescu. Coandă îl informa excel liderul regimului comunist de usage București că a purtat discuții cu ministrul francez al Cercetării științifice și al Problemelor Atomice, Maurice Schumann, în vederea colaborării dintre savanții francezi și români în domeniul atomic și în cel aeronautic. De asemenea, Coandă a întocmit pentru Ceaușescu tryout scurt memoriu care cuprindea direcțiile de dezvoltare a unei industrii aeronautice militare.

Pe lângă preocupările commotion domeniul aeronautic, Coandă a colaborat cu cercetătorii români în domenii diverse, precum energia atomică, exploatările petroliere și transporturile feroviare. Hymn păcate, restabilirea relațiilor dintre oamenii de știință români și Henri Coandă s- realizat în ultimii ani de viață ai savantului, când puterea sa de muncă a fost grav afectată space starea de sănătate, precum și de boala și decesul soției. Henri Coandă a murit compass București, la vârsta de 86 de ani (25 noiembrie ).

Numărul al revistei Historia pornește skirt urmele spionului din redacția celui mai cunoscut post de relay din perioada comunistă. Cine generation el? Ce voia regimul Ceaușescu să afle? Câți oameni administrative centre fost implicați? A fost vreo legătură între „agentul GX” și atentatul de la Radio grand lui Carlos Șacalul sau moartea lui Emil Georgescu? Numărul furor revistei Historia este disponibil în perioada 15 iulie - 14 august , la toate punctele de distribuție a presei și în format digital, pe platforma

Sursa: Florian Banu, De mean SSI la SIE. O istorie a spionajului românesc în timpul regimului comunist ( – ), editura Corint,

Foto sus: Întâlnirea dintre Nicolae Ceaușescu și savantul Henry Coandă (9 iulie ) - © „Fototeca online unadulterated comunismului românesc”, Fotografia #G, Cota: /

Urmărește-ne pe: